Erwin Csallner

În 1924, Erwin Csallner şi Andreas Streitfert au parcurs Padina Hotarului.
20 februarie 1927 — Piatra Craiului Mare (Carl Lehmann şi Erwin Csallner).
Ascensiunea, în premieră, pe Şura Bardosului din Cheile Bicazului. La 1 septembrie 1934, echipa braşoveană Erwin Csallner şi Waldemar Goldschmidt, primul fiind cap de coardă, au escaladat Piatra Altarului din Cheile Bicazului, pe faţa de est.
27 februarie 1935 — Bucşoiul (Carl Lehmann şi Erwin Csallner).

Cea mai însemnată şcoală de alpinism însă, care avea să dea un mare avînt alpinismului românesc şi căţărăturii, a fost şcoală de alpinism de vară de la cabana Curmătura, din Piatra Craiului, organizată de secţia de turism a C.G.M. În perioada 1 august-1 octombrie 1950, şcoala şi, respectiv, elevii s-au bucurat de un sprijin larg al organizatorilor. Prin această scoală s-au perindat patru serii a cîte 32 elevi, fiecare serie urmînd cursurile timp de 15 zile. Ca teren de exerciţiu, cursanţii au avut întreg masivul Pietrei Craiului. Recrutarea participanţilor s-a făcut de către sindicate din rîndul muncitorilor tineri. Instructori erau: Mircea Gheorghiu, Constantin Georgescu, Nicolae Petit, Erwin Csallner, Petre Strat, Mircea Bogdan şi alţii. (...) Elevii seriei a III-a, sub conducerea instructorului lor, Erwin Csallner, au clarificat problema Morii Dracului, din peretele de vest al Pietrei Craiului. (...) Erwin Csallner ştia ceva asupra locului unde se află „Moara" de la Carl Lehmann şi, în plus, după o hartă veche austriacă, el a identificat „Klişca Şpirlei" ca fiind coama ce separă Valea Şpirlei de Valea Tămaşului, imediat sub perete, acolo unde începe drumul Deubel („La Lanţuri"). (...)
* * * 
In martie 1951 a condus o echipă pe Valea Adîncă, (...) s-a inaugurat un nou sistem de asceniuni, numite “în stea”, constînd din parcurgerea văilor ce conduc spre Vîrful Omul.
* * * 
Am vorbit (...) de şcoala de alpinism de la cabana Curmătura. Rezultatele acestei prime şcoli a C.G.M. fiind remarcabile, conducătorii secţiei de turismalpinism au hotărît ca şi în anul 1951, să se continue cu această remarcabilă acţiune. Astfel, la 8 aprilie 1951 a luat fiinţă prima şcoală de alpinişti de iarnă organizată de C.G.M. Cursurile s-au desfăşurat in minunatele văi din jurul lacului Bîlea, în Munţii Făgăraşului. Elevii, 36 la număr, dintre care 4 fete, au fost recrutaţi dintre cei ce s-au evidenţiat la şcoala de alpinism de vară. Director a fost Dumitru Gheorghe, iar dintre instructori îi menţionăm pe George Petrescu, Simon Culică, Ilie Munteanu, Garabet Ingian, Erwin Csallner, Mircea Crăciunescu, Vladi Pîslaru, Virgil Georgescu.
* *  *
La primul campionat de alpinism pe echipe, „contra timp" al R.P.R., care a avut loc pe Turnul Seciului timp de trei zile în august 1953, a ocupat locul 2 în clasamentul general cu echipa Progresul din care au făcut parte alături de Ion Mihai, Petre Bogoiu, Şerban Severin şi Mircea Vlădoianu.
* * *
Anul 1954, al doilea de alpinism competiţional, a fost destul de bogat în ascensiuni de antrenament, deşi s-au publicat destul de puţine date. Principalele acţiuni pot fi astfel prezentate: (...) 13 iunie - trei echipe ale asociaţiei Progresul, conduse de Erwin Csallner, Mircea Gheorghiu şi Alexandru Bibescu, au parcurs traseele - Roşculeţ şi Colţul Gălbenelelor;
* * * 
Parcurgerea, iarna, a crestei Carpaţilor Meridionali şi a Munţilor Făgăraşului. 1955 (..) În aceeaşi perioadă a avut loc parcurgerea crestei masivului Făgăraşului de la Porceşti la Plaiul Foii. Au participat un număr de zece echipe, avînd plecarea la următoarele date: (...)  Asociaţia Progresul — la 25 martie, cu două echipe: Erwin Csallner, Petre Bogoiu, Ion Mihai (...)

În luna iunie 1956 a avut loc în pădurea Brăneşti, de lîngă Bucureşti, conferinţa pe ţară a Comisiei Centrale de Alpinism. (...) Apoi s-a ales noua comisie centrală de alpinism. Biroul comisiei era alcătuit din Constantin Messinger, preşedinte, Constantin Dumitrescu, Emilian Cristea, Emil Fomino, Mircea Bogdan, Aurel Irimia, Nicolae Dobre, Ileana Goilavu, Erwin Csallner.

Pentru campionatul din 1956 ţinut în peretele Suhardului din Cheile Bicazului, echipa Emil Fomino, Erwin Csallner şi Andrei Simon a realizat patru trasee în premieră: Genţiana grad. IV B, Fisura Directă, grad IV A, Muchea Frumoasă şi Fisura Frumoasă.